VEZI AICI ARTICOLUL PUBLICAT ÎN LIBERTATEA

“Noi sperăm ca prin educație să schimbăm un pic cercul ăsta. Că ne învârtim de ani de zile în același cerc vicios. Dacă mama și tata au cal și căruță, noi ce vrem? Cal și căruță.”

Suntem în comuna Nicorești, județul Galați. Ne oprim în fața casei în care a copilărit și îmi povestește cum într-un an, un vecin le-a furat vaca, își aduce aminte și acum foamea pe care a îndurat-o în anul acela. Acum douăzeci de ani, când s-a înființat asociația Bunul Samaritean de către voluntari veniți din Irlanda, a fost unul dintre primii beneficiari. Acum Ionel Melinte este director executiv al asociației, în șomaj tehnic de când a început pandemia.

Asociația pe care o coordonează ține un centru pentru persoane cu dizabilități, transferate din spitalul comunei și un centru de zi pentru aproape 50 de copii. Voluntarii au mai construit câteva case prin sat și încearcă să ajute copiii care ajung la liceu sau la facultate. “Credem că educația din centrul de zi nu ar fi suficientă dacă nu ar fi continuată cu sprijinul, măcar moral, mai departe. Atunci copiii au o motivație, să nu îi dezamăgească pe cei care i-au sprijinit.”

Donațiile către asociație au scăzut de când a început criza. Săptămânile trecute a semnat un contract de sponsorizare pentru 33 de lei. Cu ajutorul fondului de urgență pentru comunități vulnerabile inițiat de Fundația Comunitară București și ING Bank a reușit să ducă alimente și obiecte de igienă pentru mai mult de 40 de familii din comună. La livrări poartă măști și pălării haioase, pentru a-i face pe copii să se simtă mai bine, într-o perioadă grea pentru toată lumea.

Material realizat cu sprijinul Fundației Comunitare București.

ABONARE NEWSLETTER