ARHIVA DE ARTICOLE
CAMPIONI LA SĂRĂCIE
România trăiește un paradox: în ciuda creșterii economice substanțiale înregistrate în ultimii ani, la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, nivelul sărăciei s-a majorat. După câțiva ani de scădere, în lipsa unor politici sociale adecvate, procentul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială a crescut în 2016 față de anul precedent, potrivit ultimului raport pe această temă, publicat de Eurostat la finele anului trecut.
CELE DOUĂ ROMÂNII
Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, dar România continuă să rămână profund divizată din punct de vedere economic și social. Lipsa unei infrastructuri rutiere dezvoltate menține încă așa-numiții „poli de sărăcie” în țară. Nici acum nu există o autostradă care să conecteze Moldova, cea mai săracă regiune, de restul țării, ceea ce menține locuitorii acesteia într-o stare de sărăcie profundă raportat la zonele bogate, precum București-Ilfov sau județele din vest.
AM PIERDUT UN ORAȘ DE MEDICI
Peste 43.000 de specialiști din domeniul medical au cerut ministerului Sănătății, din 2007 până în prezent, documentele necesare pentru a emigra. Am pierdut în ultimii zece ani un oraș de medici. Ceva mai mare decât Mangalia, ceva mai mic decât Teleormanul. În prezent, România are doar jumătate din medicii de care are nevoie. În fiecare an intră în sistem 3.000 de medici, dar alți 3.500 ies.
CE OFERĂ ȘI CE PRODUCE SISTEMUL PUBLIC DE EDUCAȚIE
Rezultatele elevilor români la testele de matematică și științe PISA sunt printre cele mai slabe din Uniunea Europeană, potrivit ultimelor rezultate publicate în 2015, iar o pondere absolut alarmantă de 42% dintre aceștia sunt analfabeți funcțional, adică nu înțeleg un text la prima vedere și nu pot face operații matematice de bază.
2017: ANUL ȘANSELOR RATATE ÎN INFRASTRUCTURĂ
Proiectele de infrastructură rutieră au avut în general două viteze în 2017 – încet și foarte încet. Dacă proiectele aflate în faza de execuție s-au mișcat greoi, iar autoritățile au fost ineficiente în a descâlci blocajele birocratice, procedurile de achiziție publică, lansate în număr mare, au bătut pasul pe loc, înregistrând zeci de amânări și tergiversări.
BUCUREȘTI – INFRASTRUCTURĂ ÎN LUCRU
În timp ce proiectele de infrastructură ce s-au finalizat în București și în jurul Capitalei în ultimul deceniu au suferit întârzieri în construcție sau tergiversări birocratice, actualele șantiere ale marilor proiecte aflate în construcție sunt bântuite de blocaje, probleme în execuție sau tăieri de fonduri.
A3 GILĂU-NĂDĂȘELU: AUTOSTRADA CARE NU VA PUTEA FI FOLOSITĂ ATUNCI CÂND VA FI GATA
Autostrada A3 Gilău – Nădășelu este pe cât de scurtă, pe atât de spectaculoasă. “Ciotul” de doar 8,7 kilometri ocolește Cluj-Napoca pe la vest și trece – la propriu – prin câteva dealuri, văi și o pădure.
A10 SEBEȘ-TURDA. UN PROIECT COMPLICAT, PRIN DEALURILE TRANSILVANIEI
“Pentru mine a fost o mare surpriză volumul uriaș de muncă implicat în remodelarea terenului. Practic, cam 70-80% din volumul și timpul de lucru sunt consumate în zona aceea transformând văile în dealuri și dealurile în văi. Nu exagerez deloc: pentru a evita pante mai mari de 5% se face un taluz lung cât valea, lat la bază de o sută de metri, și având uneori zeci de metri înălțime, iar alteori se sapă proporțional de mult într-un deal.“
STRATEGII ȘI SĂRĂCIE
După 10 ani de la intrarea în Uniunea Europeană, România continuă să fie sinonimă cu sărăcia, atât în ochii noștri, cât și în cei ai europenilor. Datele Comisiei Europene arată că, la nivelul anului 2015, unul din patru români erau expuși riscului de sărăcie. Cifrele sunt și mai îngrijorătoare dacă adăugăm și problema excluziunii sociale: mai mult de o treime dintre români sunt fie în pragul sărăciei, fie marginalizaţi sau dezavantajaţi economic şi social.
ZILE TORIDE LA BURSĂ
Suntem la Dăbuleni, în judeţul Dolj, “deşertul României”, la bursa de lubeniţe care marchează, la sfârşitul lunii iunie, primele zile de recoltă din 2017. Anul acesta recolta a început mai devreme, datorită, în mare parte, unui altoi de dovleac şi pepene, care face fructul mai rezistent dăunătorilor şi intemperiilor vremii. Dar cea mai mare parte a lubeniţelor sunt supuse şi unui tratament chimic, care îi face mai mari şi mai gustoşi: un cocktail pe baza de apă, azot şi fosfor. Într-un cuvânt: fertilizatori.
COPIII ABANDONAȚI AI ROMÂNIEI
O idee repetată la nesfârşit începe să-şi piardă semnificaţia şi impactul. Se întâmplă şi când vorbim despre sărăcie. Spaţiul public este bombardat cu cifre, sondaje şi ştiri despre cum România este printre cele mai sărace ţări din Europa, până în punctul în care am ajuns să îmbrăţişăm cu totul acest concept şi să îl vedem ca pe o stare de fapt, care a existat dintotdeauna şi care va exista cu mult timp de acum încolo. Sărăcia a devenit tot mai puţin un flagel care poate fi combătut, şi tot mai mult o condiţie cu care am învăţat să trăim şi pe care o luăm ca atare.
MORTALITATEA INFANTILĂ
1.381 de copii au murit înainte de a împlini vârsta de un an în România lui 2016. Alți 1.503 de bebeluși cu vârsta sub un an au plecat dintre noi în 2015. România este încă pe primul loc în clasamentul european al mortalității infantile. Cum am ajuns aici și de ce nu reușim să scăpăm de acest rușinos loc întâi? Răspunsul are prea puține de-a face cu genetica, și totul de-a face cu accesul limitat la servicii medicale adecvate -mai ales în mediul rural și în comunitățile defavorizate – pentru femeile însărcinate sau care tocmai au născut și copiii acestora.
VULNERABILI
Sintagma de „pacient vulnerabil” în România poate să pară un pleonasm. Până la urmă, ce pacient din România nu e unul vulnerabil în fața unui sistem de sănătate corupt, ros pe dinăuntru de o grămadă de boli cronicizate, mai mult morale decât financiare?
EVAZIUNEA FISCALĂ
La nivelul întregii UE, România are cea mai scăzută pondere din PIB a veniturilor fiscale. În 2017, România va avea cel mai mic nivel al veniturilor fiscale din istoria sa, de numai un sfert din PIB.
NUNTA STRĂINULUI
Sunt lingurile mari, de lemn, cu cozile lungi ca o coadă de cazma. Stau înfipte în nişte ceaune mari, iar când ridic capacul, mă trezesc ţinând în mână un gong, sau un cinel de orchestră şi în secunda doi aburul fierbinte mă loveşte peste faţă, mi se infiltrează în plămâni, cu miros de pui gras de ţară, de porc şi de ceapă, de roşii, de cimbru.
STARE DE ACTOR
“Ziua cu spectacol, o zi migăloasă pentru mine. Trebuie să mă pregătesc fizic și mental. Trebuie să-mi repet textul. Trebuie să-mi refac memoria emoțiilor pentru că trebuie să mă reîmprietenesc cu personajul. Trebuie să trec prin scenă, lumini, muzică, recuzită… ne salutăm pentru ca vom petrece ceva timp împreună.
CONTRA CRONOMETRU
Sâmbătă seara, cronometrul zecilor și sutelor de mii de oameni strânși în Piața Victoriei părea să fi încetinit, nu să fi înghețat cu totul. Aproape de 20.30, premierul Sorin Grindeanu declara că a decis să organizeze a doua zi o ședință de guvern în care să abroge ordonanța de urgență cu privire la modificarea codului penal. În minutele următoare pancartele, vuvuzelele, sloganurile și furia care le genera pe toate erau încă acolo, în fața Guvernului.
SATUL
Uităm adesea că sîntem cea mai rurală și agrară societate din Europa și eludăm de regulă că, așa cum spune sociologul Vladimir Pasti, România post-comunistă a cunoscut, de fapt, două tranziții: „România a ales politic să reconstruiască ruralul pe un sistem de distribuţie pre-capitalist, bazat pe gospodăria agricolă de subzistenţă plus o economie simplă de piaţă (non-capitalistă), în vreme ce în urban a fost construit un sistem principal de distribuţie de tip capitalist, în varianta capitalismului neo-liberal, dominat de capitalul străin. (…).”
GHID DE UTILIZARE A BOBOTEZEI
Dacă Duhul Sfânt s-a pogorât într-adevăr ieri deasupra Constanței în chip de porumbel, cum obișnuiește de Bobotează, trebuie să fi avut un zbor cam dezlânat. Pe faleza dinspre Cazinou, viscolul le tăia respirația cetățenilor, în majoritate credincioși înfofoliți care se grăbeau înspre Catedrala Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Suflul dinspre mare îi împingea peste pojghița groasă, tot mai aproape de lăcaș.
LACRIMA ȘI BUZDUGAN
Buzdugan este aproape incontrolabil. A fost internat și diagnosticat cu epilepsie și o formă de schizofrenie. A amenințat în nenumărate rânduri că își va ucide mama și frații în timp ce aceștia dorm. Are 12 ani.
SALARIUL MINIM
România a majorat în februarie 2017 nivelul salariului minim brut de la 1250 de lei la 1450 de lei. Această majorare s-a făcut administrativ, fără a avea în spate un studiu de impact sau un mecanism transparent de fixare a acestuia. Rezultatele calculelor (făcute cu ajutorul unor modele econometrice) arată că impactul salariului minim asupra productivității muncii este negativ: o creștere a salariului minim de 16% (cât reprezintă această majorare) duce la scăderea productivității muncii cu 2,5%.
COMUNITĂȚI MINORITARE
Unul din zece cetățeni români este de altă etnie, arată cel mai recent recensământ. România se mândreşte cu diversitatea ei şi suntem chiar o țară lăudată pentru modul în care am facilitat accesul minorităților la viața publică și politică, inclusiv prin oferirea unor locuri speciale în Parlament pentru reprezentanţi ai minorităţilor recunoscute. România este un model european, spun liderii politici.
DĂRUIEȘTE VIAȚĂ
Martie 2009. O dimineață obișnuită la birou. Citesc cele câteva zeci de mailuri primite peste noapte. Unul dintre ele este strigătul de disperare al unei mame care se luptă pentru viața singurului ei copil, un băiat de 18 ani. Am un băiat de șapte ani și, pentru câteva secunde, mă pun în pielea acelei mame. Nu pot duce gândul până la capăt.
CINE NU ARE BĂTRÂNI, SĂ-ȘI CUMPERE?
Bătrînii din România par să fie supuși unei degradări morale alarmante. În condițiile în care familia se află în continuare în topul tuturor sondajelor referitoare la valorile centrale ale românilor, bunicii încep să fie percepuți și tratați tot mai mult ca pensionari – o povară mai mult decît un ajutor, un moș mai degrabă decît un strămoș, un străin mai degrabă decît un membru al familiei. Mai mult, „bătrînii” sunt învinuiți tot mai mult de „starea națiunii”: ei sunt nostalgicii comunismului, ei „strică” alegerile, ei sunt piedica în calea dezvoltării.
LA ȘCOALA PROFESIONALĂ
Ca să vină la Școala Profesională Germană Kronstadt, din Brașov, unii elevi din sate ieșene pleacă de lângă părinți ca să stea în internat și renunță la vise, ca să lucreze la strung. Pentru că la 14 ani au înțeles că o meserie și un loc de muncă sunt mai importante.
ȘCOLI INCLUZIVE
„Dacă ar fi copilul tău, n-ai vrea ca școala să se dea peste cap, atât cât e posibil, în așa fel încât să simți că sistemul acesta e și pentru el?”
Abonează-te la newsletterul DOCUMENTARIA