Politica sanitară defectuoasă, cu condiții necorespunzătoare de lucru și salarii inadecvate, a dus la un adevărat exod al medicilor. 10.000 de medici au plecat din țară doar între 2007 și 2011, conform datelor Colegiului Medicilor din România. Iar numărul celor care au făcut demersurile de a pleca este și mai mare. În spitale mai există doar 52% din necesarul de medici care să asigure funcționarea sistemului sanitar conform normelor în vigoare, arată date ale Ministerului Sănătății.

Dacă în mediul urban lucrurile stau puțin mai bine, satele din România se confruntă cu probleme grave în ce privește accesul la servicii de sănătate. În 2017, peste 500 de localități nu au medici de familie. Iar în cele în care există, aceștia sunt de cele mai multe ori suprasolicitați, trebuind să aibă grijă de un număr de pacienți mai mare decât media recomandată. Conexiunile de internet instabile îngreunează comunicarea cu serverele centrale ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, ducând la un timp și mai lung de așteptare pentru pacienți și, de ce nu, la o nemulțumire sporită vis-a-vis de interacțiunea cu cadrele medicale. Lipsa infrastructurii face ca doctorii să ajungă greu la anumite comunități vulnerabile, iar timpul de răspuns în cazul serviciilor de urgență este de asemenea mai lung datorită drumurilor proaste.

Pentru bolnavii din Gângiova, cel mai apropiat spital este la Dăbuleni, la circa 20 de kilometri. Cazurile mai grave ajung la Craiova, la 60 de kilometri distanță. Populația comunei este îmbătrânită. Cele mai frecvente boli sunt hipertensiunea arterială, diabetul zaharat și bolile cerebro-vasculare.

Dintre cei 1700 de pacienți înregistrați la doamna doctor Ciupitu, aproximativ 1400 sunt asigurați. E vorba despre pensionari, copii, persoanele asistate social, puținii angajații primăriei și cei câțiva profesori. Copii nu sunt nici ei mulți. În 2016 s-au înregistrat 7 nașteri și 25 de decese în comună.

Doctorița Ciupitu nu ține însă cont dacă pacienții care îi trec pragul cabinetului sunt asigurați sau nu. Îi consultă pe toți, fără să se gândeacă la venit. „Nu am tăiat în viața mea chitanță”, spune doamna doctor. Cei neasigurați vin cu injecțiile cumpărate și ea le face gratuit. Locuiește în sat, în timpul săptămânii, ca să poată face injecții și la 12 noaptea dacă pacienții au nevoie. Coboară în pijama din cămăruța pe care iarna o încălzește cu lemne și îi ajută pe săteni.

După 30 de ani, Ciupitu este parte din comunitate. Seara, vin oameni la cabinet să o viziteze și mai stau la povești. Ba chiar a fost și nașa unei fetițe din comună. Deși pentru doamna doctor Ciupitu Gângiova este cumva acasă, nu poate să nu constate deficiențele din sistem: „Pe vremuri aveam spor de vechime, spor de țară”, zice un pic deranjată că ministerul se ocupă numai de doctorii din spitale și salariile acestora. „De ce nu ne mai dau și nouă?”

Doamna doctor Ciupitu a știut că vrea să devină medic de mică. „Făceam injecții păpușilor cu ace de siguranță sau bolduri”, își amintește. Pe pacienții de azi îi tratează cu aceeași pasiune. Pe cei mai vechi din ”iubita mamii” sau ”dragul de tine” nu îi scoate. Pe copii îi servește mereu cu ce are prin cabinet: cozonac, biscuiți sau suc. Doamna doctor Ciupitu este dovada că, în ciuda tuturor problemelor și neajunsurilor dintr-un sistem ologit, există doctori pentru care această meserie rămâne o vocație.