Dacă la educație și protecție socială sîntem pe ultimul loc în UE28, la capitolul sănătate ne aflăm pe locul 25. Mai alarmant este faptul că investițiile în acest domeniu se află în scădere: cheltuielile totale cu sănătatea ca pondere din PIB au scăzut de la aproximativ 6% în 2010 la 5,1% în 2012 și la 4% în prezent – adică doar 56% din media europeană.

În România, unul din cinci tineri nu lucrează și nici nu urmează o formă de învățământ sau un program de formare profesională. Acești tineri se numesc „NEET” („not in education, employment or training”), termen apărut în Marea Britanie în 1999, iar șomerii sunt doar unul dintre grupurile care formeză mulțimea tinerilor NEET.

În ultimii șapte ani, România a înregistrat cea mai amplă creștere a salariului minim din Uniunea Europeană. La prima vedere, e o majorare justificată. Pe de altă parte, însă, patronii au resimțit acut aceste majorări impuse imprevizibil, în lipsa unei creșteri a productivității într-un ritm similar sau cel puțin comparabil cu creșterea salariului minim pe economie.

Dintre țările cu caracteristici similare, România are al doilea cel mai scăzut nivel al investițiilor publice și este singura țară dintre acestea în care investițiile publice au scăzut în fiecare an începând din 2008.

Nivelul ridicat de evaziune fiscală și nivelul scăzut de conformare fiscală rămân în continuare o provocare. Munca fără forme legale și veniturile declarate la o valoare mai mică decât cea reală continuă să aibă un efect negativ asupra veniturilor fiscale, conducând la denaturarea economiei. Eficacitatea măsurilor, inclusiv cele luate de Inspecția Muncii, pentru a combate munca fără forme legale rămâne limitată.

Spre deosebire de tendința generală a țărilor europene, rata de părăsire școlară timpurie în România a crescut continuu în ultimii ani și a atins apogeul în 2015: 19,1%, al treilea cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, în condițile în care media UE a fost în acel an de 11 %, iar ținta asumată de țara noastră pentru 2020 este 11,3 %. (Spre comparație, rata de părăsire timpurie a școlii în 2008 era 15,9%.)

Cele mai importante proiecte de dezvoltare a infrastructurii de transport de după Revoluție din București și din jurul Capitalei au fost realizate abia în ultimii zece ani, fie că vorbim de proiecte derulate de Primăria Capitalei, fie de lucrări făcute de companiile din subordinea Ministerului Transporturilor – Compania de Drumuri și Metrorex.

Unul din doi români trăiește în mediul rural, conform Institutului Național de Statistică. Unii dintre ei muncesc, unii sunt pensionari, unii sunt elevi sau studenți, iar alții pur și simplu nu au activitate.

Soluțiile de e-guvernare pentru îmbunătățirea eficienței administrației publice sunt slab dezvoltate. În România, utilizarea serviciilor de eguvernare este cea mai scăzută din UE. 

Întârzierile în adoptarea unei abordări privind gestionarea generală și transparentă a resurselor umane, în special în ceea ce privește recrutarea/numirea, evaluarea, remunerațiile, evoluția carierei în cazul tuturor categoriilor de personal, precum și formarea lasă loc pentru o abordare arbitrară a procedurilor și a deciziilor importante.