SHARE
Un grup de șapte copii de clasa a patra lucrează în jurul a trei mese în biblioteca Școlii Gimnaziale nr. 20 din Timișoara. Fiecare face câte un suport pentru creioane în forma unui trunchi de copac pe care-l confecționează din cartoane de la sulurile de hârtie igienică. Unii lucrează în liniște, alții șușotesc și chicotesc.
În grupul celor din urmă e și Ioana, încântată de reîntâlnirea cu colegii ei. Este prima zi când vine la școală, deși școlile primare din Timișoara s-au redeschis de cinci zile. Mama ei a ales să o țină acasă de teamă să nu se îmbolnăvească și să-i contamineze pe cei doi frați mai mici, cu vârste de 2, respectiv 5 ani, care au probleme de sănătate și urmează să suporte niște intervenții chirurgicale.
Ioana e și ea sensibilă – a avut probleme cu plămânii. A venit azi la școală pentru a participa la prima activitate fizică din ultimele patru luni ale programului ,,Educația, centrul schimbării în comunitate” dezvoltat de fundația United Way România în 12 Centre Comunitare, cu scopul de a reduce rata abandonului școlar în rândul copiilor din familii defavorizate printr-o intervenție integrată care vizează relațiile dintre școală, comunitate și familiile copiilor.
În fiecare dintre centre sunt doi specialiști: un asistent social și un profesor care fac activități de educație non-formală cu copiii și cursuri de educație parentală cu părinții. Copiii din program sunt selectați după mai multe criterii care iau în considerare situația familială (veniturile, nivelul de educație, absența părinților etc). Mai sunt copii aflați în plasament sau copii cu cerințe educative speciale.
La centrul de la Școala 20 din Timișoara sunt înscriși 50 de copii. Înainte de pandemie activitățile se făceau în două grupe mari: una cu cei din clasele I-IV și cealaltă cu cei din clasele V-VIII. Acum sunt mai multe grupe mici, iar activitățile celor din clasele mari continuă să se facă doar online.
Școala 20 se află în cartierul Ciarda Roșie situat în vecinătatea zonei industriale de pe Calea Buziașului, în sud-estul Timișoarei. Mulți dintre locuitorii cartierului au venit aici atrași de locurile de muncă și stau în fostele cămine de nefamiliști sau cu chirie în casele din zonă. Cei șapte membri ai familiei Ioanei locuiesc cu chirie într-o casă unde au două dormitoare, o baie și o bucătărie. Ioana are patru frați cu vârste de 2, 5, 14 și respectiv 20 de ani. Părinții lor sunt divorțați dar locuiesc împreună și amândoi lucrează: mama într-o fabrică ce produce contoare de gaz, iar tatăl e programator CNC.
Familiile copiilor din program sunt ajutate și material, cu alimente, tichete de masă, tablete și cadouri pentru copii. De Crăciun Ioana a primit rolele pe care și le dorea de multă vreme dar pe care mama nu a putut să i le cumpere. A fost atât de bucuroasă, încât a ieșit să se plimbe cu ele deși vremea nu era potrivită pentru asta.
Ioana face zece minute până la școală. Îi place la școală pentru că are colegi cu care se joacă. Îi place istoria, îi place să citească, să răspundă la întrebări din texte. Nu-i plac exercițiile cu paranteze drepte dar la cele cu paranteze rotunde se descurcă. Îi place să cânte, dar numai când e singură, pentru că-i e rușine dacă mai e și altcineva.
A ajuns mai devreme și a intrat la ora de limba română, iar în pauză s-a jucat cu colegii de clasă apoi, împreună cu șase dintre aceștia – și ei înscriși în program – s-au dus în biblioteca școlii, locul unde funcționează centrul comunitar. E în al patrulea an în proiect și i se pare distractiv pentru că face foarte multe activități. Favoritele sunt cele în care desenează sau pictează, cum e și cea de azi care se desfășoară sub îndrumarea Mariei Cabac, proaspătă abolventă a Departamentului de Asistență Socială de la Facultatea de Sociologie și Psihologie, angajată a Societatății pentru Copii și Părinți – SCOP, partenerul United Way în proiect.
Maria e la primul ei job și la început i-a fost greu și pentru că era în martie 2020, la debutul pandemiei, dar s-a adaptat. Acum trece de la un copil la altul și, după caz, îi ajută să lipească, să decupeze să orneze sau cu câte un sfat. Se așează și lângă Ioana și o ajută să definitiveze copacul pe care fetița avea să-l numească Baba și să-l arate cu mândrie și încântare mamei și fratelui mai mic la întoarcerea acasă.
*prenumele persoanelor fotografiate au fost schimbate, la cererea acestora, pentru a le proteja identitatea
Documentarea materialului a fost posibilă cu ajutorul Fundației United Way și cu sprijinul financiar al Fundației Globalworth.
,,Educația, centrul schimbării în comunitate” este unul dintre principalele programe de educație ale United Way România. Obiectivul său central este sprijinirea unui număr de 12 centre de zi înființate de United Way România, care funcționează ca hub-uri comunitare.
Beneficiind de finanțări oferite de Fundația Globalworth, programul previne abandonul școlar în comunitățile sărace urbane și rurale, unde nu educația copiilor este prioritatea, ci lupta zilnică pentru a găsi resurse necesare supraviețuirii. Are o abordare integrată, în cadrul căreia acțiunile sunt concentrate asupra nevoilor copilului. Părinți, profesori, voluntari și asociații nonguvernamentale locale lucrează împreună pentru rezolvarea problemei abandonului școlar, care nu este una a copilului, ci a întregii comunități.
În cele 12 centre comunitare din Urlați, Fundulea, Băicoi, Jilava, Pădureni, Cluj-Napoca (Pata-Rât), Timișoara (Școala nr. 20) și 5 comune din jud. Timiș (Sânandrei, Mașloc, Carani, Șemlacu Mare și Bucovăț), 2.700 de copii, 2.160 de părinți și 540 de profesori sunt implicați, în cei 5 ani ai programului, în peste 1.700 de activități educaționale.
RECOMANDĂRI
