România a majorat în februarie 2017 nivelul salariului minim brut de la 1250 de lei la 1450 de lei. Această majorare s-a făcut administrativ, fără a avea în spate un studiu de impact sau un mecanism transparent de fixare a acestuia. Rezultatele calculelor (făcute cu ajutorul unor modele econometrice) arată că impactul salariului minim asupra productivității muncii este negativ: o creștere a salariului minim de 16% (cât reprezintă această majorare) duce la scăderea productivității muncii cu 2,5%. Mai mult, dacă se consideră constant numărul de angajați, adică firma nu recurge la reduceri de personal, acest efect s-ar traduce prin diminuarea rezultatelor – venituri mai mici ale firmelor.
Ne referim aici la firmele din sectorul privat. În cel public, majorările necesită o atenție specială, după cum se arată în Recomandările de țară ale Comisiei Europene pe 2017. “Avem cele mai mari salarii publice în Europa Centrală și de Est, ca raport al salariului din administrația publică față de salariul mediu din economie. În Educație suntem pe media europeană din acest puct de vedere iar în Sănătate suntem semnificativ sub medie. Salariile sunt mari în administrația publică centrală. În cea locală ele sunt mici dar acolo există o altă problemă, legată de numărul de personal”, explică șeful Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru. E nevoie de reforme structurale în sectorul de stat, inclusiv în privința performanței angajaților.
În sectorul privat, creșterea salariului minim pune firmele în dificultate, acestea făcând față cu greu situației: își diminuează numărul de angajați, iar veniturile sunt mai mici, cu importante consecințe negative – reducerea activității, periclitarea poziției pe piață.
Ca răspuns la o recomandare specifică adresată României de către Comisia Europeană, a fost creat la începutul anului 2016 un grup de lucru tripartit cu misiunea de a stabili un mecanism pentru fixarea salariului minim pe baza unor criterii economice, sociale și legate de piața muncii obiective.
gliseaza pentru mai multe fotografii
apasa pe imaginea de mai jos pentru a deschide galeria de fotografii
Câteva efecte ale creșterii salariul minim în economie:
- La un salariu minim de 1/450 lei, numărul de salariați plătiți cu salariul minim crește cu 29,95%, mai exact la 1.269.259 persoane (creștere de 276.897 angajați)
- Acești salariați lucrau în firme din: Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public (34,3%), Industria alimentară (9,2%) și Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor (6,8%).
- Structura salariaților plătiți cu salariului minim brut după vechimea în întreprindere, arată că 20,3% dintre salariați aveau experiență de sub un an la locul de muncă
- Pe grupe de vechime valorile cele mai mari ale salariaților remunerați cu salariul minim brut corespund celor încadrați în grupa de vechime 1-5 ani: 54,3% din salariați.
- Trei sferturi (74,8%) dintre salariați lucrau în întreprinderi cu contracte colective la nivel de întreprindere/unitate sau angajator.
- Contractele la nivelul salariului minim erau de circa 1.500.000 (între 1.541.126 și 1.563.770, respectiv între 24,6% și 25% din total contracte active). Pe grupe de vârstă ale salariaților, contractele de muncă active la salariul minim se aflau dominant în grupele 35-44 ani (29,6%) și 45-54 ani (26,3%).
- Atunci când salariul inițial este mai mare cu 10% decât nivelul salariului minim, motivația de a depune eforturi suplimentare pentru a crește nivelul salariului scade ușor, deoarece o mai mare parte din venitul brut (creșterea de 10%) este pierdută ca efect al influenței sistemului de beneficii sociale și taxe. Astfel, pentru un salariat aflat la nivelul salariului minim, din creșterea cu 10% a salariului este pierdută o proporție de circa 31%, pe când pentru un salariat care este la nivelul 110% din salariul minim, din creșterea până la 120% din salariul minim, aprox. 35% este pierdută.
Am putea spune că există o oarecare inerție în ceea ce privește lucrătorii retribuiți cu salariul minim, aceștia fiind ușor descurajați în a depune eforturi suplimentare pentru creșterea veniturilor, așteptând majorarea salariului minim, dacă nivelul salariului minim atinge un anumit nivel.
“Salariul minim, care este printre cele mai scăzute din UE, a crescut în mod semnificativ începând cu 2013, însă lipsa unor criterii obiective pentru stabilirea acestuia generează incertitudine.“