Investițiile publice: mari pe hârtie, mai puțin eficiente în practică

În ultimul deceniu, România a înregistrat cea mai mare rată a investițiilor publice din UE. În același timp, în ciuda faptului că, per ansamblu, s-au înregistrat îmbunătățiri, România se situează pe ultimul loc în UE în ceea ce privește calitatea percepută a infrastructurii. Acest clasament este valabil mai ales în sectorul transporturilor, în care România ocupă locul 128 (din 138 de țări) la calitatea drumurilor și locul 79 la calitatea infrastructurii feroviare, conform The Global Competitiveness Report al World Economic Forum. Sectorul transporturilor continuă să fie dominat de întreprinderi publice care funcționează în pierdere, în timp ce reforma instituțională și legislativă atât de necesară se amână an de an. Pentru a accelera investițiile în infrastructura rutieră, guvernul a impartit compania națională responsabilă cu construcția de drumuri în două entități, urmând ca una dintre acestea să se ocupe de investițiile în infrastructură, iar cealalta de administrarea infrastructurii. Impactul acestor măsuri va depinde de punerea lor efectivă în aplicare.

A fost demarat procesul de reorganizare a sistemul de achiziții publice, dar pregătirea proiectelor de investiții publice este încă insuficientă.

Selecția proiectelor este îngreunată în continuare de lipsa de planificare pe termen mediu și lung, de lipsa priorităților strategice, de necesitatea de a ajunge la un acord între numeroșii factori de decizie, de competențele limitate deținute de Unitatea de evaluare a investițiilor publice din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, precum și de lipsa unor criterii de selecție în cadrul programului național pentru dezvoltare locală. Pe lângă acestea, volatilitatea politicilor fiscale și de impozitare dar și mediul de afaceri slab dezvoltat continuă să afecteze deciziile în materie de investiții.

Cum arată prognoza pe acest an?

Cheltuielile de capital finanțate de la bugetul de stat sunt estimate să scadă semnificativ comparativ cu anul 2016, execuția bugetară pentru primele 10 luni din 2017 indicând o scădere de 17.7% a cheltuielilor de capital comparativ cu perioada similară a anului 2016. Pe de altă parte, cheltuielile cu proiectele finanțate din fonduri europene nerambursabile sunt așteptate să crească pe masură ce se avansează cu implementarea noului cadru financiar multianual 2014-2020, dar și majorarea cheltuielilor de cofinanțare incluse aici în contextul creșterii absorbției de fonduri nerambursabile UE. Majorări de proporții apar de asemenea în ceea ce privește cheltuielile aferente proiectelor finanțate din fonduri UE (+4,5 miliarde lei), în vreme ce transferurile de natura investițiilor sunt prevăzute a se reduce cu circa 800 mil. lei.

Dacă ne uităm la miza investițiilor, observăm că în 2016 cheltuielile cu formarea capitalului brut au adus un aport scăzut la creșterea economică, lucru considerat îngrijorător de către reprezentanții Consiliului Fiscal. “Nu poţi să susţii o creştere de peste 4% alimentată doar de consum. Asta e o certitudine. Iar fără investiţii nu poţi discuta despre sustenabilitatea creşterii economice pe termen mediu şi lung”, spun aceștia. Dealtfel, din punct de vedere al cheltuielilor bugetare, cel mai mare impact asupra creşterii economice pe termen lung ar trebui sa fie generat de investiţiile publice in educație, sănătate și infrastructura de bază. Realizarea de investiții de calitate ar impulsiona creșterea economică pe termen lung, inclusiv în ceea ce privește procesul de recuperare a decalajelor față de media UE și convergența economica reală. Conform Raportului Comisiei Europene pentru România 2017, eficiența redusă a investițiilor în infrastructură contribuie la îngrădirea competitivității, întrucât starea precară a infrastructurii este unul dintre principalele obstacole aflate în calea desfășurării de activități economice.