Creșterea salariului minim versus creșterea productivității

În ultimii șapte ani, România a înregistrat cea mai amplă creștere a salariului minim din Uniunea Europeană. La prima vedere, e o majorare justificată, ținând cont de costurile ridicate de trai și de nivelul încă extrem de redus al salariilor față de celelalte state membre. Pe de altă parte, însă, patronii au resimțit acut aceste majorări impuse imprevizibil, în lipsa unei creșteri a productivității într-un ritm similar sau cel puțin comparabil cu creșterea salariului minim pe economie. Potrivit ultimului Raport de țară al Comisiei Europene (februarie 2017), începând din 2010 salariile din sectorul public au crescut în general mai rapid decât cele din sectorul privat,  iar majorările importante ale salariului minim reprezintă un factor determinant în această direcție. Raportul arată că “Modificările imprevizibile aduse politicii salariale din domeniul public ar putea cauza o deviere de la fundamentele economice ale evoluțiilor salariale de la nivelul întregii economii”.

Iancu Guda, expert în domeniul bancar, a explicat că, nefiind susținute de o corelare cu creșterea productivității muncii, aceste majorări conduc la descurajarea antreprenoriatului, dar și la accentuarea diferențelor dintre firmele mari și cele mici. Potrivit specialiștilor, în general firmele mici sunt cele care își plătesc angajații la nivelul salariului minim și orice creștere de costuri pentru acestea înseamnă riscul falimentului.

Variante de supraviețuire pentru firmele mici

Printre cele mai afectate domenii au fost cele cu valoare adăugată mică, care produc în regim de lohn, în care lucrează sute de mii de români, așa cum e, de exemplu, industria confecțiilor. În anumite județe, acești patroni sunt cei mai mari angajatori. În Ialomița, de pildă, sunt peste 40 de firme care produc haine, din care o bună parte în lohn. O parte dintre aceste firme din țară au închis pur și simplu porțile fabricilor, depășiți de creșterile salariale prea mari, pe fondul unor prețuri de vânzare mai mici.

Și în marochinărie e o situație similară. Patronul român al unui mic atelier spune că a devenit chiar mai rentabil să importe marfă de-a gata din Italia, produsă de muncitori chinezi angajați în fabricile italienești, decât să o mai producă aici. Dacă firmele mari, cu forță de muncă specializată, au putut să suporte costurile salariale în creștere, în cazul companiilor mici riscul muncii la gri crește odată cu majorarea salariului minim*.

*Datele oficiale privind numărul exact de persoane remunerate la acest nivel diferă între diverse instituții ale statului, fiind culese utilizând indicatori diferiți. Un studiu realizat în 2016 de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale arată, bazându-se pe cifre ale INS, că în 2010, când salariul minim brut pe economie era de 600 de lei, numărul de salariați încadrați la nivelul salariului minim era de 334.836 de persoane, adică 8,04% din totalul salariaților. Ulterior, în 2016, când salariul minim ajunsese la 1.250 de lei, numărul acestora a urcat la 992.362 de angajați, respectiv 21,01% din total. De asemenea, datele Inspecției Muncii, culese din sistemul REVISAL, au relevat că în octombrie 2016 existau până la 1.563.770 contracte de muncă active la nivelul salariului minim, conform aceluiași studiu.

Necesitatea studiilor de impact

Salariul minim brut pe economie în România a crescut de 10 ori din 2010 încoace, însă deciziile au fost luate arbitrar, fără un studiu de impact asupra efectelor în economie. Ultima majorare, ce-a de-a 11-a, se aplică de la 1 ianuarie 2018 și este cea mai mare creștere procentuală de până acum, de 31%, ajungând la 1.900 lei. Comparativ, în 2010, salariul minim brut era de 600 de lei.

Comisia Europeană a recomandat, încă din 2016, elaborarea unor criterii obiective pentru stabilirea salariului minim, dar în raportul de țară menționat, oficialii de la Bruxelles notează progrese limitate în această direcție. Astfel, în ianuarie 2016 s-a înființat un grup tripartit de lucru, apoi s-a realizat un studiu de impact care a analizat efectele economice și sociale ale modificării salariului minim. De asemenea, s-a aprobat instituirea unui grup de experți care să asigure crearea unui mecanism de indexare pe baza concluziilor studiului. Totuși, deciziile continuă să fie luate ad-hoc.

În programul de guvernare publicat în Monitorul Oficial la sfârșitul lunii iunie 2017, era prevăzut un nivel al salariului minim brut pe economie de 2.000 de lei pentru 2018. Câteva luni mai târziu, la începutul lui noiembrie, Guvernul a decis însă o schimbare radicală suplimentară: mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat și majorarea salariului brut la 1.900 de lei. Este cea mai dură schimbare de până acum, cu efecte substanțiale asupra contractelor de muncă, mai ales din cauza termenului de implementare. În plus, pentru patronii care își plătesc angajații la nivelul salariului minim, va însemna, cel mai probabil, o nouă creștere a poverii fiscale. Efectele vor începe să se vadă în 2018.