În lupta cu coronavirusul, românii se mobiliză

Fotografii și text de Ioana Moldovan

SHARE

Vezi AICI reportajul publicat în Al Jazeera.

Având în vedere problemele care au afectat sistemul de sănătate românesc de mai bine de 30 de ani, precum corupția la nivel înalt, emigrarea personalului medical și cea mai scăzută valoare a cheltuielilor de asistență medicală pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, nu este de mirare că, venită pandemia, se confruntă cu o provocare uriașă. Până la urmă, vedem sisteme de sănătate, mult mai dezvoltate, în pericol de prăbușire din cauza crizei coronavirusului.

Vorbim de o pandemie mondială. Presa din România a prezentat mărturii din partea unor medici care susțin că nu au echipamentul de protecție necesar, inclusiv măști sau viziere, în timp ce oficialii spun că tot personalul medical a fost protejat. Mai rău, spun analiștii, autoritățile nu au reușit să fie transparente în acest sens, neadmițând de la început că nu sunt acoprite nevoile.

“În ianuarie, după ce OMS a declarat această pandemie, s-a format o comisie și am început procedurile de achiziție pentru echipament de protecție, biocide și medicamente”, a declarat Horațiu Moldovan, secretar de stat la Ministerul Sănătății din România.

„Pe măsură ce contractele de achiziție s-au materializat, am prioritizat distribuția echipamentelor către zonele cu cel mai mare risc de expunere pentru personalul medical, cum ar fi spitalele de boli infecțioase, unitățile de terapie intensivă, unitățile de urgență și SMURD, lăsând zonele mai puțin expuse unei abordări ulterioare”.

Moldovan a spus că numărul echipamentelor distribuite a crescut progresiv și că, în prezent, au acoperit orice lipsă. „Nu am constatat să existe situații în care medicii erau expuși riscului din cauza lipsei echipamentului de protecție”, a adăugat Moldovan.

Pe 13 aprilie, erau 812 cazuri de personal medical infectat cu COVID-19 din totalul de 6,633 cazuri confirmate. Adică peste 12 la sută dintre persoanele infectate în România.

Din cele 812, peste 420 sunt în Suceava, iar alte 103 în București. Horațiu Moldovan spune că situația din Suceava nu a fost cauzată de lipsa echipamentelor, ci de un management deficitar. Oricare ar fi cauza reală, medicii de acolo susțin că spălau și reutilizau măștile în mod repetat.

Dar unde sistemul a scârțâit, oamenii s-au mobilizat. Indivizi și antreprenori mici au început să producă echipamentele atât de necesare – în primul rând de cei de pe prima linie a acestei lupte, dar și pentru alte persoane cu risc. Makerii au pivotat spre producția de viziere, mici ateliere au început să facă măști. O altă echipă a creat un prototip pentru un robot autonom de dezinfectare care să fie utilizat în spitale.

Toți încearcă să contribuie. Conturile lor de e-mail, mesagerie și Facebook sunt inundate de solicitări de la personalul medical lipsit de echipament sau alte persoane din instituțiile statului care nu au cu ce se proteja la locul de muncă. Și răspund la multe dintre aceste strigăte de ajutor.

„Oamenii erau disperați”, spune Răzvan Pascu, 33 de ani, de la H3, unul dintre cei peste 100 de makeri care au început să facă viziere de protecție. “La început, le livram direct acasă la medici. Se vedea că sunt speriați, că erau disperați, că sunt recunoscători. Sunt oameni grozavi, dar acum se confruntă cu o provocare extraordinară.”

Alexandru Cristal, 38 de ani de la FabLab, spune că este „extraordinar modul în care comunitatea makerilor s-a implicat și a început să producă echipament de protecție”. “Simt că țara este împânzită de viziere și totuși există încă cerere.”

Primește mesaje de la medici din spitale, pe Facebook, prin e-mail sau prin telefon. De la maternități la servicii de ambulanță, din București la Nehoiu. “Încearcă să ajungă la noi prin orice canal disponibil”, spune el.

Vizierele nu sunt singurele echipamente de protecție necesare. Era și o penurie de măști. În primă fază, Ministerul Sănătății din România a spus că doar persoanele cu simptome trebuie să poarte mască afară. În urmă cu câteva zile, au emis o declarație în care spuneau că oamenii ar trebui să poarte orice au la îndemână ca să-și acopere gura și nasul.

„Știm că măștile noastre nu sunt omologate”, spune Andreea Savin, 27 de ani, manager la Atelierul de pânză, care a început să facă măști de bumbac. “Nu sunt destinate mediilor profesionale, ci mai degrabă pentru activitățile de zi cu zi. Este foarte trist că în prezent primim cereri de la personalul medical. Asta spune mult despre nevoile actuale și este clar că nu am fost pregătiți pentru ce ne-a lovit”.

Pascu de la H3 spune că inovația și adaptabilitatea salvează vieți. “Ceea ce este important este că acum dovedim că se pot face lucruri în țara noastră. În câteva zile ne-am schimbat activitatea, producția, am arătat că suntem flexibili”, a spus el. “Există producători, makeri care fac minuni în aceste zile. Aceste produse, viziere și alte soluții, create în România, probabil salvează vieți.”

ABONARE NEWSLETTER