Material realizat cu sprijinul Uniunii Europene. Opiniile exprimate în acest material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene, cu excepția cazurilor când aceasta este formulată explicit.

Salariul minim brut pe economie în România a crescut de 12 ori în ultimii opt ani, însă de fiecare dată deciziile au fost arbitrare, fără un studiu de impact asupra efectelor în economie. Cele mai afectate au fost IMM-urile, care se plâng de lipsa unei coerențe legislative și care susțin că aceste majorări impuse administrativ nu rezolvă problemele reale ale întreprinzătorilor și ale salariaților.

Nefiind susținute de o corelare cu creșterea productivității muncii, aceste majorări conduc la descurajarea antreprenoriatului, accentuarea diferențelor dintre firmele mari și cele mici, dar și la creșterea șomajului în rândul tinerilor, susține Iancu Guda, specialist în domeniul bancar.

Cu toate că, încă din 2016, Comisia Europeană a recomandat României elaborarea unor criterii obiective pentru stabilirea salariului minim, acest lucru nu s-a întâmplat încă. În raportul de țară din luna februarie a acestui an, oficialii de la Bruxelles notează progrese limitate în această direcție.

Astfel, în ianuarie 2016 s-a înființat un grup tripartit de lucru, apoi s-a realizat un studiu de impact care a analizat efectele economice și sociale ale modificării salariului minim. De asemenea, s-a aprobat instituirea unui grup de experți care să asigure crearea mecanismului pe baza concluziilor studiului.

Totuși, în ciuda acestor evoluții, în ianuarie 2017 guvernul a decis să majoreze ad-hoc salariul minim la 1.450 RON (322 EUR) începând cu 1 februarie 2017 și la 1.750 lei (390 EUR) până în 2020. „Aceste majorări nu se bazează pe criterii obiective, în ciuda activității grupului tripartit”, notează experții Comisiei Europene. Aceștia au mai observat că „majorările ad-hoc ale salariului minim au sporit semnificativ ponderea lucrătorilor care sunt remunerați cu salariul minim și au condus la o concentrare puternică în partea inferioară a distribuției salariilor”, după cum se arată în raportul menționat.

Potrivit unor estimări, circa 1,5 milioane de contracte de muncă au ajuns să fie remunerate la nivelul salariului minim, ceea ce înseamnă aproximativ 30% din total.

Lipsa unor criterii obiective este criticată și de Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIRMMR). Organizația patronală susţine că, date fiind implicaţiile multiple la nivel macroeconomic ale majorării salariului minim, este imperios necesar ca înainte de adoptarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate analize de impact, testul IMM, fundamentări, raportat la criterii obiective.

De asemenea, majorările trebuie corelate cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni şi judeţ, cu luarea în considerare a diferențelor dintre mediul urban și rural, pentru că salariul minim vizează toți angajatorii, inclusiv cei din sate și din zonele defavorizate din România.

Mai grav este însă că nici în viitorul apropiat nu se întrevede aplicarea unor criterii obiective. Cel puțin nu în prima parte a anului viitor. Un studiu finanțat de Comisia Europeană, finalizat în luna mai a acestui an, prevede elaborarea unui mecanism transparent de stabilire a salariului minim. „Mecanismul presupune existența unui grup de experți care ar trebui să explice care ar fi impactul ajustării salariului minim în cazul evoluției unor indicatori sociali și economici relevanți: creșterea economică, productivitatea muncii, rata sărăciei sau inflația. De asemenea, ar trebui să propună scenarii alternative cu privire la ajustarea salariului minim și să informeze asupra efectelor în cazul fiecărui scenariu. Pe baza informațiilor, guvernul și partenerii sociali urmează să agreeze un nivel al salariului minim pentru anul următor”, declara, în luna septembrie 2017, Eva Militaru, cercetător științific la Institutul Național de Cercetare, unul dintre institutele care a lucrat la elaborarea acestui studiu. Potrivit acesteia, din grup urmează să facă parte 5-10 experți.

În ciuda acestui acord, Guvernul a decis recent majorarea salariului minim brut pe economie, de la 1 ianuarie 2018, până la 1.900 lei, o valoare diferită chiar și de prevederile din ultima variantă, din luna iunie, a programului de guvernare. Noua valoare reprezintă o creștere de 31,03% față de anul 2017 și este influențată de majorarea actualului nivel, de 1.450 lei, cu 100 de lei, dar și de transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. În practică, acest lucru va însemna iar creșterea cheltuielilor angajatorului cu forța de muncă, pentru că în definitiv oricum el este ce care suportă toate costurile. Liderul Blocului Național Sindical, Bogdan Hossu, ne-a explicat că astfel costul total al angajatorului pentru un salariu minim brut va ajunge la 1.943 lei, față de 1.780 lei cât plătește acum. Salariul net va crește cu 97 lei față de valoarea actuală, de 1.065 lei.

Acesta mai arată că nici acel studiu pentru elaborarea mecanismului de stabilire a salariului minim nu ia în calcul toți factorii necesari de indexare, cum ar fi coșul minim de consum majorat cu inflația. „Sunt niște limitări și ele trebuie discutate”, afirmă Hossu. O refacere a studiului este necesară și pentru că între timp s-a luat decizia mutării contribuțiilor sociale la angajat. „Trebuie adăugată noua fiscalitate, fiindcă nimeni nu se gândea atunci”, completează Hossu.

În acest moment, doar 22 de state membre aplică un salariu minim, iar intenția Comisiei Europene este ca toate statele membre să introducă acest prag pentru muncitori, într-un efort de combatere a inegalităților și sărăciei. La nivelul statelor membre, în perioada 2010 – 2017, România a beneficiat de cea mai mare creștere, de 142%, urmată de Bulgaria, cu 92%, Ungaria, cu 73%, și Estonia, cu 69%. Totuși, chiar și așa rămânem în coada clasamentului. Raportul Eurofound cu privire la salariile minime legale la nivelul Uniunii Europene în 2017 arată că, la 1 ianuarie, nivelul cel mai scăzut al salariului minim era în Bulgaria (235 euro), țară urmată de România (1.450 lei, adică 322 euro).

Bogdan Hossu spune că salariul minim ar trebui să acopere măcar coșul de consum de subzistență. O valoare oficială a acestuia nu a mai fost comunicată public de câțiva ani, însă neoficial el a fost calculat la 1.700 lei net. Așadar, chiar și cu majorarea de la 1 ianuarie 2018, valoarea netă a salariului minim tot rămâne sub acest prag. Ce include acest coș minim de consum? Un abonament de telefonie la Romtelecom, bilete de transport în comun pentru 21 de zile lucrătoare (42 de bilete), mâncare care să asigure un aport zilnic de 2.300 calorii. De asemenea, prevede ca o cămașă să fie schimbată la 4 ani, iar un palton la 8 ani. Și asupra acestor criterii discuțiile sunt numeroase, așa că ajungerea la un consens nu se vede prea curând la orizont.

Salariul minim, care este printre cele mai scăzute din UE, a crescut în mod semnificativ începând cu 2013, însă lipsa unor criterii obiective pentru stabilirea acestuia generează incertitudine.

Raportul Comisiei Europene pentru România 2016, în cadrul Semestrului European

Recomandarea Comisiei Europene pentru România (2016) prevede definirea, în consultare cu partenerii sociali, de criterii obiective pentru stabilirea salariului minim.

.


Descarcă Recomandările de țară 2016
Material realizat cu sprijinul Uniunii Europene. Opiniile exprimate în acest material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene, cu excepția cazurilor când aceasta este formulată explicit.
Descarcă Raportul de țară 2016