SHARE

Unul din zece cetățeni români este de altă etnie, arată cel mai recent recensământ. România se mândreşte cu diversitatea ei şi suntem chiar o țară lăudată pentru modul în care am facilitat accesul minorităților la viața publică și politică, inclusiv prin oferirea unor locuri speciale în Parlament pentru reprezentanţi ai minorităţilor recunoscute. România este un model european, spun liderii politici. Şi este adevărat, în mare parte, cel puţin când vorbim despre integrarea maghiarilor, de exemplu, sau de păstrarea tradiţiilor comunităţilor dobrogene. Pentru a doua cea mai mare comunitate minoritară din România, realitatea este însă cu totul diferită. Este o realitate pe care încercăm, de multe ori, să o ascundem cât mai bine sub preş.

Reprezentanţii comunităţii rome spun că undeva pe la 80% dintre ei trăiesc, într-o formă sau alta, în sărăcie. Datele Comisiei Europene confirmă faptul că romii sunt una dintre cele mai defavorizate categorii din România. Raportul de ţară pentru anul 2016 arată că situaţia romilor este „deosebit de problematică”: sunt mult mai expuşi riscului de sărăcie, înregistrează un şomaj cu mult peste medie şi au acces redus la educaţie şi la servicii medicale.

Oricât de s-ar lăuda România cu măsurile luate pentru incluziunea şi protecţia minorităţilor, romii, în special din mediul rural, au rămas în continuare la periferia societăţii, din aproape toate punctele de vedere. Situaţia nu este dramatică doar pentru sutele de mii de persoane care trăiesc în condiţii precare: marginalizarea unei întregi comunităţi afectează întreaga ţară.

Datele Comisiei Europene arată că rata de ocupare a romilor este de numai 30%. Şi, deşi în mod oficial, la ultimul recensământ, doar aproximativ 600.000 de persoane s-au declarat ca fiind de etnie romă, sunt alte 1,2 milioane de persoane care au refuzat să se înregistreze. Cifrele se potrivesc cu estimările specialiştilor: în România trăiesc probabil peste 2 milioane de cetăţeni romi, dintre care mai bine de un milion nu au locuri de muncă.

Există o retorică intrată deja în folclor: romii sunt leneşi, nu vor să muncească, iar cei mai mulți sunt infractori. Am ajuns, ca societate, să dăm exclusiv vina pe ei pentru situaţia precară în care se află circa 2 milioane de oameni. Statul a făcut foarte puţin pentru a combate acest stigmat. Sondajele realizate în ultimii 10 ani arată că există un grad foarte ridicat de discriminare împotriva romilor când vine vorba de angajare. Un studiu realizat anul acesta de Institutul „Elie Wiesel” arată că 8 din 10 români nu-şi doresc în familie sau în cercul de prieteni persoane de altă etnie, iar peste jumătate dintre respondenţi consideră că romii sunt o problemă sau o ameninţare. Astfel, ajungem pe terenul profeţiilor care se autoîndeplinesc: etnicii romi nu au acces la piaţa muncii, mulţi sunt împinşi către infracţionalitate, iar, după o perioadă de încarcerare, continuă ciclul, având în vedere capacitatea deosebit de redusă a României de a asigura reinserţia socială a foştilor deţinuţi.

Şi, deşi recunoaştem singuri că îi discriminăm şi că nu ni-i dorim printre noi, continuăm să considerăm că vina este exclusiv a lor. În aceste condiţii, acele câteva măsuri luate de stat pentru protecţia şi integrarea lor sunt din start sortite eşecului: legislaţia poate încuraja, dar nu poate forţa.

Comisia Europeană a avertizat asupra potenţialului de resursă umană irosit de România prin neangajarea romilor, dar şi a altor categorii predispuse la marginalizare, precum persoanele cu handicap. Tot ea vorbeşte şi despre reale obstacole în calea accesului la educaţie, fără de care generaţiile viitoare vor avea la fel de puţine şanse ca cele de azi.

DESPRE AUTORI

Adrian Câtu este fotograf documentar, colaborator permanent National Geographic și doctorand în antropologie la Școala Națională de Studii Politice și Administrative. Adrian este autorul unor povești de o remarcabilă profunzime și subtilitate, publicate în ediții românești și internaționale din National Geographic, National Geographic Traveler, precum și în Decât O Revistă sau Global Post. A avut patru expoziții individuale, la Palatul Parlamentului și Librăria Cărturești, iar fotografiile sale pot fi văzute pe site-ul personal http://adriancatu.com/.

ABONARE NEWSLETTER 

RECOMANDĂRI