SHARE

La 40 de kilometri de Brașov, ceva mai mult de 3.000 de oameni trăiesc în comuna Apața. Datele oficiale vorbesc despre 43% români, 35% maghiari și aproximativ 17% romi. Pe teren însă, devine evident că schimbările demografice sunt rapide și majore.

De exemplu, în secția română a grădiniței, nu există nici un copil român. În total, din 140 de copii, 25 sunt maghiari, 5 români (înscriși la secția maghiară), iar restul de etnie romă.

Îmbătrânirea populației, migrația către urban și lipsa de oportunități transformă comunitățile minoritare rurale în majorități. Vizate an de an de rapoarte și strategii, în realitate multe din ele funcționează după principiul simplu scapă cine poate.

Mare parte din comunitatea romă trăiește pe deal. Gabriela are 32 de ani și șapte copii. În timpul săptămânii, șase din ei stau cu ea acasă, în timp ce băiatul cel mare, Leo, merge cu tatăl la muncă.

Leo a terminat clasa a opta acum doi ani. Nu a avut nici o șansă să facă liceul, costurile erau prea mari. Așa că în loc să cheltuie din bugetul familiei, contribuie la el, cu cei 50 de lei pe care îi primește pentru fiecare zi de muncă. Când va face 18 ani va pleca probabil în Anglia, așa cum au făcut sute de oameni de pe dealul din Apața. Unii muncesc, alții cerșesc, majoritatea se întorc și construiesc case din carămidă și termopan, care rămân goale apoi, când își iau familiile și pleacă din nou. Au cursă în fiecare joi, autobuzul pe care scrie Apața-Anglia.

Bebe e clasa a șaptea, își trăiește ultimii doi ani de copilărie. Odată ce va termina gimnaziul, îl va înlocui pe Leo la munca cu ziua. Din urmă, așteaptă Mario, în clasa a 5-a, Edi, în clasa a 3-a și Matei, încă la grădiniță. Surorile lor, Estera (în clasa pregătitoare) și Denisa, de doi ani, o vor ajuta pe mamă cu treburile casei. Drumul e bătătorit și clar pentru toți, băieții vor duce mai departe viața tatălui, fetele se vor căsători de tinere și vor face la rândul lor alți copii. Perpetuarea acestor roluri, împreună cu lipsa de educație contraceptivă și importanța alocațiilor în supraviețuirea familiei, stă la baza exploziei demografice din zonele sărace ale României.

Modelul e greu de rupt, iar statul nu pare să vrea să își asume prea multe responsabilități. Cu excepția programului Fiecare Copil în Grădiniță al asociației OvidiuRo, devenit anul trecut lege, în comunitatea de pe dealul din Apața nu există nici o altă inițiativă care să intenționeze să schimbe ceva. În 2016, la București s-a lansat un pachet de măsuri integrate anti-sărăcie, care apoi s-a spart în bucăți în sertarele ministerelor. Între timp, conform Eurostat, în România peste o treime din toți tinerii sub 18 ani suferă de sărăcie persistentă, adică au fost în sărăcie în ultimii trei ani consecutivi.

apasa pe imaginea de mai jos pentru a deschide galeria de fotografii
gliseaza pentru mai multe fotografii

Toți copiii Gabrielei merg la școală și la grădiniță, cu toate că ea nu știe să scrie sau să citească. Nu la fel stau lucrurile pentru multe alte familii din Apața și din țară. România are una dintre cele mai ridicate rate de abandon școlar timpuriu, de 18%, dar abandonul școlar în orașele mari este de 6%, la nivelul Olandei sau Germaniei, pe când abandonul școlar în mediul rural este de 27%, aproape de 3 ori mai mare decât media europeană.

Conform sociologului Dani Sandu, diferența de prosperitate dintre un sat precum Apața și un oraș precum București sau Brașov a explodat. Zonele sărace din România au intrat în Uniunea Europeană având o cincime din puterea de cumpărare a cetăţeanului european mediu. După aproape zece ani în UE, acest raport abia a crescut la puțin peste un sfert din media Uniunii. În media pe țară, România a avut creșteri economice remarcabile, de aproximativ 5%, în fiecare an, dar unele zone au crescut enorm, în timp ce altele abia s-au mișcat.

DESPRE AUTORI

Adrian Câtu este fotograf documentar, colaborator permanent National Geographic și doctorand în antropologie la Școala Națională de Studii Politice și Administrative. Adrian este autorul unor povești de o remarcabilă profunzime și subtilitate, publicate în ediții românești și internaționale din National Geographic, National Geographic Traveler, precum și în Decât O Revistă sau Global Post. A avut patru expoziții individuale, la Palatul Parlamentului și Librăria Cărturești, iar fotografiile sale pot fi văzute pe site-ul personal http://adriancatu.com/.

ABONARE NEWSLETTER 

RECOMANDĂRI