Material realizat cu sprijinul Uniunii Europene. Opiniile exprimate în acest material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene, cu excepția cazurilor când aceasta este formulată explicit.

Ca pondere în total număr contribuabili, salariații români din administrația publică sunt la același nivel cu Danemarca, Norvegia și Finlanda- state în care eficiența administrației este mult mai ridicată decât în România. Fiind în număr mare, la o anvelopă salarială relativ constantă, veniturile acestora sunt mici.

O eventuală și foarte necesară reformă ar trebui să combată drastic plățile informale din sistemul sanitar, însă în același timp să consolideze independența și transparența gestionării resurselor umane în administrația publică. Strategiile privind dezvoltarea funcției publice și formarea profesională pentru administrația publică, adoptate încă din 2016, asigură un cadru complet de abordare a managementului resurselor umane și aduc o îmbunătățire a planificării și performanței forței de muncă.

Strategia privind dezvoltarea funcției publice își propune să instituie, până în 2020, criterii transparente de selecție și recrutare a personalului și mecanisme pentru a reduce ingerințele politice în numirile funcționarilor. S-a introdus o anumită armonizare a nivelurilor de salarizare între diferitele categorii de personal din cadrul instituțiilor, dar între instituțiile publice persistă diferențe importante.

Raportul Comisiei Europene pentru România 2017, în cadrul Semestrului European

În prezent, există 282.825 de angajaţi în administrația publică, potrivit datelor Ministerului Finanţelor. Unii – arată declaraţiile lor de avere – au salarii modeste de 1.500 – 1.600 de lei. Alţii au salarii peste medie, 3.700 – 4.000 de lei. Sub 1000 de euro, adică.

gliseaza pentru mai multe fotografii
apasa pe imaginea de mai jos pentru a deschide galeria de fotografii

Programul de guvernare este foarte explicit și el pe marginea majorării salariilor bugetarilor: “Creşterea salariului mediu pentru cei din sectorul public va fi de 20% in 2017, alţi 20% începând cu 1 iulie 2018 şi 8% începând cu 1 iulie 2019. Vom ajunge astfel, de la o alocare de 7,8% din PIB astăzi, pentru cheltuielile de personal din sistemul public, la 9,5% din PIB în 2019.”.

Aşadar, cheltuielile statului cu bugetarii cresc ca pondere în PIB de la 7,8% la 9,5%, dar programul nu vorbeşte si despre o restructurare a sistemului. Avem azi 1.189.921 de angajaţi la stat. Aproape la fel în 2014, 2015, 2016. Între timp însă alte cateva milioane de români au plecat din ţară

Dacă în cazul medicilor sau al profesorilor au fost invocate salariile mici pentru majorările salariale din ultimii doi ani, nu acest lucru se poate spune despre angajaţii din administraţie, pentru că mulţi dintre funcţionarii statului – cel puţin 150.000 – au salarii medii mai mari cu 45% decât media pe economie.

E drept, România a înregistrat mari întârzieri în reforma gestionării transparente a resurselor umane, în special în ceea ce privește recrutarea/numirea, evaluarea, remunerațiile, evoluția carierei în cazul tuturor categoriilor de personal. Procedurile administrative complicate, un sistem de achiziții publice ineficient și corupția larg răspândită limitează furnizarea de servicii (inclusiv servicii de e-Guvernare) atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi. Planificarea strategică, întocmirea bugetului pe programe, practicile de consultare și elaborarea de politici bazate pe date concrete sunt în continuare insuficient utilizate. Aceste provocări împiedică punerea în aplicare a unor politici importante în multe domenii, inclusiv buna utilizare a fondurilor UE și a altor tipuri de sprijin financiar disponibile.

“Întârzierile în adoptarea unei abordări privind gestionarea generală și transparentă a resurselor umane, în special în ceea ce privește recrutarea/numirea, evaluarea, remunerațiile, evoluția carierei în cazul tuturor categoriilor de personal, precum și formarea lasă loc pentru o abordare arbitrară a procedurilor și a deciziilor importante.”

Raportul Comisiei Europene pentru România 2016, în cadrul Semestrului European

Recomandarea Comisiei Europene pentru România (2016) prevede consolidarea independenței și transparenței gestionării resurselor umane în administrația publică.


Descarcă Recomandările de țară 2016
Material realizat cu sprijinul Uniunii Europene. Opiniile exprimate în acest material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene, cu excepția cazurilor când aceasta este formulată explicit.
Descarcă Raportul de țară 2016