Material realizat cu sprijinul Uniunii Europene. Opiniile exprimate în acest material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene, cu excepția cazurilor când aceasta este formulată explicit.

Întrucât costurile birocrației au crescut semnificativ în România, dar și la recomandarea Comisiei Europene, România a decis că e nevoie de simplificarea procedurilor administrative. S-a pornit de la o analiză a nevoilor și mai ales a obiectivelor acestei simplificări, care a avut în vedere opt domenii: drepturi și obligații cetățenești, mijloace de transport, bunuri imobile, muncă și prestații sociale, sănătate, familie, educație și evidența persoanei.

În total, s-au găsit 54 de servicii publice care pot fi simplificate, servicii care au fost împărțite în patru niveluri de prioritate („foarte mare”, „mare”, „moderat” și „redus”). În 2016 au fost adoptate o serie de măsuri menite să simplifice procedurile administrative și să faciliteze relația dintre cetățeni și administrația publică. Dar acestea privesc doar un număr restrâns de proceduri, după cum se arată și în Recomandările de Țară pentru România ale Comisiei Europene (2017).

 

Sediu ANAF. Noiembrie 2016 © Andrei Pungovschi

Să revenim la analiză. Potrivit acesteia, șapte servicii se încadrează în nivelul cel mai înalt de prioritate, respectiv eliberarea actelor de identitate, construirea unui imobil (în principal, obținerea autorizației de construire), vânzarea/cumpărarea autovehiculului, înmatricularea autovehiculului, achiziționarea unui imobil, obligațiile fiscale și alte taxe către bugetul local și bugetul de stat, obligațiile nefiscale.

În cazul ANAF, de pildă, s-au luat câteva măsuri vizând simplificarea, încă din 2016. Printre acestea se numără restructurarea Direcției pentru Marii Contribuabili, înființarea Direcţiei de Executare Silită (care se ocupă de cazurile speciale), redistribuirea personalului în cadrul ANAF (pentru care lucrează aproximativ 27 000 de angajați în toată țara), raportarea automată obligatorie de către bănci a informațiilor privind conturile bancare ale contribuabililor și punerea în aplicare a unui proiect-pilot privind subdeclararea veniturilor.

Sediu ANAF. Noiembrie 2016 © Andrei Pungovschi

În cadrul nivelului de prioritate „mare”, se disting servicii furnizate în domeniul beneficiilor de asistență socială, pensii, ajutor de șomaj, drepturile persoanelor cu dizabilități. Alături de acestea, se regăsesc servicii înrudite cu cele din primul nivel de prioritate, respectiv stare civilă/evidența persoanelor, tranzacții imobiliare și auto, precum și servicii referitoare la adopții, imigrare și obținerea cetățeniei.

Serviciile încadrate în celelalte niveluri de prioritate („moderat” și „redus”) au în vedere servicii pentru care procedurile au atins un nivel de simplificare considerat corespunzător (spre ex. înscrierea la bibliotecă, înscrierea la medicul de familie, obținerea cardului european de asigurări sociale de sănătate). Demersurile de simplificare sunt în principal în aria de competență a unor operatori privați (spre ex. accidentele rutiere ușoare). Aria beneficiarilor este restrânsă la un segment specific (spre ex. desfacerea căsătoriei), iar aspectele necesar a fi simplificate vizează prioritar secțiuni ale procedurilor care constituie ele însele servicii aflate în responsabilitatea altor instituții (spre ex. locuințele sociale).

Sediu ANAF. Noiembrie 2016 © Andrei Pungovschi

Eliminarea barierelor administrative inutile se poate face atât prin soluții de e-guvernare cât și prin soluții de simplificare a interacțiunii administrației cu cetățenii.

Pentru asta, extrem de importantă este aplicarea principiului înregistrării “o singură dată” a datelor, cu condiția ca cerințele de protecție a vieții private să fie îndeplinite.

Inițiativele de simplificare a serviciilor publice prioritare trebuie să aibă în vedere interesul cetățeanului si nu instituția, să integreze pe cât posibil toate procesele aferente unui serviciu și să garanteze securitatea informațiilor prelucrate.

“Soluțiile de e-guvernare pentru îmbunătățirea eficienței administrației publice sunt slab dezvoltate. În România, utilizarea serviciilor de eguvernare este cea mai scăzută din UE. “

Raportul Comisiei Europene pentru România 2016, în cadrul Semestrului European

Recomandarea Comisiei Europene pentru România (2016) prevede simplificarea procedurilor administrative pentru întreprinderi și cetățeni.


Descarcă Recomandările de țară 2016
Material realizat cu sprijinul Uniunii Europene. Opiniile exprimate în acest material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene, cu excepția cazurilor când aceasta este formulată explicit.
Descarcă Raportul de țară 2016